Laser vs antibiotice

Antibioticele reprezintă de aproximativ un secol cea mai eficientă și la îndemână metodă de prevenire și combatere a infecțiilor în toate ramurile medicale. Mecanismul lor de acțiune constă fie în a inhiba dezvoltarea agentului patogen, fie în a-l distruge.

În stomatologie, principalele patologii au un punct de plecare sau o componentă principală septică. Fie că vorbim despre o simplă leziune carioasă infectată sau despre o parodontopatie severă, succesul tratamentului va consta în felul în care reușim să obținem decontaminarea țesuturilor afectate.

Metode de decontaminare:

• Instrumentarea mecanică (freze, chiurete, ultrasunete) cu care îndepărtăm fie țesutul dentar infectat, fie depozitele de placă și tartru depuse în jurul dintelui;
• Decontaminarea locală cu substanțe antiseptice (alcool, iod, H₂O₂, clorhexidină);
• Administrarea de antibiotice pe cale generală

Administrarea de antibiotice pe cale generală se practică fie în vederea prevenirii infecțiilor înainte de intervenții chirurgicale (la pacienți diabetici sau imunocompromiși), în scop profilactic, fie cu scop curativ la pacienții cu infecții acute (abcesul dentar) sau cronice severe (parodontopatii).

De asemenea, aceste antibiotice pot fi prescrise pentru perioade scurte de timp (5-7 zile) sau mai lungi, pentru câteva luni (în parodontopatiile cronice severe).

Principalii factori incriminați în patologia parodontală sunt tulpini gram – (negative), printre care se numără: ACTINOBACILLUS, ACTINOMYCETEMCOMITANS, TANNERELLA FORSYTHIA, PREVOTELLA, FUSOBACTERIUM și PORPHYROMONAS GINGIVALIS.

Antibioterapia completată de tratamentul chirurgical parodontal s-a dovedit a fi eficientă pe parcursul timpului, însă nu fără implicații majore la nivelul organismului. Să nu uităm că niciun medicament nu are un singur efect. Este prima și poate cea mai importantă regulă din farmacologie și trebuie să o considerăm de fiecare dată când prescriem un medicament.

Din păcate, antibioticele pot avea o serie de efecte secundare care nu sunt de neglijat: reacții gastro-intestinale (prin perturbarea florei intestinale), infecții fungice (prin perturbarea florei mucoaselor, fotosensibilitate și efecte adverse severe care pot merge de la reacții alergice severe până la insuficiență renală.

De asemenea, nu trebuie să uităm că antibioticele luptă împotriva unor structuri vii, iar cea mai importantă caracteristică a unui organism este adaptabilitatea.

Cu cât prescrierea empirică (antibiotice cu spectru larg) s-a extins, cu cât administrarea de antibiotice a devenit mai larg răspândită și mai haotică, fără antibiogramă, fără respectarea patologiei din partea pacienților care opresc tratamentul la remiterea simptomelor și nu la termenul prescris de medic). Cu cât consumul de carne de la animale tratate cu antibiotice a crescut, cu atât adaptabilitatea acestor patogeni a fost favorizată.

Prin „favorizată” vreau să spun ca li s-a permis să își adapteze structura genetică la aceste „agresiuni” și că, în timp, au devenit rezistente.

Datele din ultimii ani arată că România se poziționează pe ultimele locuri la prezența de diverși patogeni (stafilococul auriu, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, E-coli, pneumococi, interococi) care și-au „câștigat” această rezistență și, deci, una din țările în care o infecție gravă, va deveni din ce în ce mai greu de tratat sau chiar imposibil.

Această situație devine o realitate din ce în ce mai sumbră și mai amenințătoare pentru tot mai multe țări la nivel mondial.

Răspunsul companiilor farmaceutice constă în asocierea medicamentelor antibiotice în scheme din ce în ce mai complexe și în doze din ce în ce mai mari, politică care nu face altceva decât să ne ajute să mai câștigăm timp și să încercăm să rămânem cu un pas în fața „NATURII”.

Prognosticul pentru gestionarea pacienților cu infecții complexe și organisme ce au rezistență dobândită este deja sumbru, iar noi, ca medici avem datoria de a fi cât mai selectivi în prescrierea antibioterapiei, fie profilactică, fie curativă.

Ce alternative avem?

Medicina (tehnologia) modernă îi oferă stomatologiei o alternativă serioasă și extrem de eficientă în obținerea decontaminării locale, dându-ne astfel posibilitatea de a evita în foarte multe situații administrarea de antibiotice, respectiv LASERUL.

În prezent, din cauza lipsei de informare serioasă, LASERUL în stomatologie este privit ca un instrument „de spectacol”, care poate face ablația țesutului dentar non-contact sau care poate face lucrurile acestea, dar este mult mai mult decât asta. Laserul Er,Cr:YSGG este un instrument care folosește lumina și apa pentru a îndepărta selectiv țesuturile infectate de infecții (fie ele dure sau moi) și pentru a decontamina în profunzime țesuturile rămase.

Trebuie să știți că înainte sau după chirurgia realizată cu laserul Er,Cr:YSGG nu prescriem antibiotice, că în tratamentul parodontopatiilor, cu protocolul asistat laser, nu prescriem antibiotice și că în cazul pacienților diabetici nu prescriem antibiotice.

Laserul este singurul instrument capabil să decontamineze țesuturile în profunzimea lor prin puterea sa de trasmisie și prin mecanismele specifice de acțiune (absorbție selectivă, fototermoliză selectivă), astfel încât putem omite această etapă de prescriere de antibiotice pe cale generală.

Natura ne-a demonstrat că ceea ce am crezut că va fi eficient în combaterea infecțiilor se dovedește pe zi ce trece mai slab și chiar le face mai puternice. Efectele secundare și adverse pe care antibioticele le au asupra organismului sunt și ele un semnal de alarmă și ar trebui să ne amintească de faptul că terapia antibiotică pe cale generală trebuie să rămână o soluție de compromis și în cazuri excepționale, nu o regulă de zi cu zi. Fiecare dintre noi, medicii, este o piesă în acest puzzle trist al rezistenței dobândite.

Click AICI pentru gama de produse Waterlase de la Biolase cu ajutorul cărora nu veți mai avea nevoie de antibiotice în cabinet!